Home » Fără categorie » Argumentare neschimbare periodicitate examinari psihologice

Argumentare neschimbare periodicitate examinari psihologice

Prof. univ. dr. Mihaela Rus

Presedinte filiala Constanța a Colegiului Psihologilor din România

Președinte Asociația de Psihologie și Siguranță Rutieră Psihotrafiq

La nivelul întregii UE, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în 2022 a crescut cu 3 % față de anul precedent, nu în ultimul rând ca urmare a reluării nivelurilor de trafic după pandemie. Este important de remarcat faptul că multe dintre câștigurile obținute pe perioada pandemiei de COVID-19 (inclusiv o scădere de 17 % între 2019 și 2020) s-au păstrat. În comparație cu 2019, numărul deceselor din 2022 a scăzut cu 10 %.


Figura 1: Modificarea numărului de decese rutiere EU (https://transport.ec.europa.eu/background/road-safety-statistics-2022-more-detail_en)

Clasamentul general al ratelor de decese la nivel de țară nu s-a schimbat semnificativ ei, cele mai sigure drumuri rămânând cele din Suedia (21 de decese la un milion de locuitori) și Danemarca (26 per milion), în timp ce România (86 per milion) și Bulgaria (78 per milion) au raportat cele mai ridicate rate de decese în 2022. Media UE a fost de 46 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori.

Figura 4. Numărul de decese rutiere pe milion de locuitori (2022). (https://transport.ec.europa.eu/background/road-safety-statistics-2022-more-detail_en)

Pe baza datelor disponibile pentru 2021 (nu sunt încă disponibile date detaliate pentru 2022) în întreaga UE, 52 % din decesele cauzate de accidente rutiere au avut loc pe drumurile rurale, față de 39 % pe drumurile din zonele urbane și 9 % pe autostrăzi. Bărbații au cauzat trei din patru decese rutiere (78 %). Ocupanții autoturismelor (șoferi și pasageri) au reprezentat 45 % din totalul deceselor cauzate de accidente rutiere, în timp ce pietonii au reprezentat 18 %, utilizatorii de vehicule cu două roți (motociclete și mopede) 19 % și bicicliștii 9 % din totalul deceselor.
Cu toate acestea, în zonele urbane, modelul este foarte diferit, utilizatorii vulnerabili ai drumurilor (pietoni, bicicliști și utilizatori de vehicule motorizate cu două roți) reprezentând puțin sub 70 % din totalul deceselor. În zonele urbane, decesele cauzate de accidente rutiere au loc în proporție covârșitoare ca urmare a unor accidente în care sunt implicate autoturisme și camioane și, prin urmare, este evidentă necesitatea de a îmbunătăți protecția utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor.

In ceea ce privește Planul de acțiune strategic privind siguranța rutieră al Comisiei Europene privind siguranță Rutieră, atât la punctul 5, Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță cât și la punctul 7, O siguranță rutieră adaptată exigențelor viitorului se vorbește despre comportamentul legat de siguranța participanților la trafic și de vulnerabilitățile acestora, cu referire la faptul ca orice inițiativă viitoare va trebui să țină seama de nevoile specifice ale participanților la trafic care sunt vulnerabili și ale diferitelor categorii de participanți la trafic (în funcție de vârstă, sex, dizabilități). (https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:0e8b694e-59b5-11e8-ab41-01aa75ed71a1.0009.02/DOC_2&format=PDF)

In ceea ce privește Strategia Națională privind Siguranța Rutieră 2022-2030, obiectivul general este este reducerea cu 50%, până în anul 2030, față de anul 2019, a numărului persoanelor decedate şi cu 50% a numărului persoanelor rănite grav în urma producerii accidentelor rutiere.

În contextul actual, caracterizat de stresul zilnic, condiții de trafic complexe, propunerea de modificare a periodicității examinărilor psihologice pentru conducătorii auto, conform Ordinului Ministrului Transporturilor nr 1151/1752/2021, este un subiect de o importanță majoră pentru siguranța publică.

Ordinul specifică necesitatea efectuării periodice a controlului medical și psihologic pentru șoferi, cu interval de un an pentru grupa de vârstă 18-65 ani, și la doi ani pentru cei peste 65 de ani, cu excepția unor funcții specifice. Actuala propunere de a schimba această perioadă în funcție de vârstă (18-40ani la 3 ani, 41-55ani la 2 ani, după 55ani la 1 an) pare a fi neinspirată și periculoasă.
În privința distribuției deceselor rutiere înregistrate în 2019 pe grupe de vârstă, se poate constatata că cea referitoare la România este similară cu cea din Uniunea Europeană, cu mențiunea că datele analizate reflectă o vulnerabilitate crescută a persoanelor implicate în accidente de circulație înregistrate în România, care au vârsta cuprinsă între 25-49 de ani și 50-64 de ani.

Figura 3. Proporția de decese rutiere pe grupe de vârstă (2019).
Sursa: EAC, CARE

Într-o perioadă de trei ani, se pot petrece schimbări semnificative în dinamica psihică individuală, precum relații eșuate, divorțuri sau probleme personale. Este crucial să ne gândim la impactul asupra siguranței în trafic a unui conducător auto care trece printr-o astfel de perioadă, mai ales dacă problemele sale psihologice rămân nedepistate și netratate.

Date statistice relevante arată că un număr semnificativ de accidente rutiere au cauze legate de factori psihologici precum oboseala, lipsa capacității de concentrare, reacții întârziate și agresivitate crescută. Conform unor studii recente, peste 20% din accidentele rutiere sunt asociate cu stări psihologice precare ale șoferilor. Bolile cardiace nediagnosticate sau netratate pot influența negativ capacitățile fizice ale șoferului, crescând riscul de accidente.

Pentru marea majoritate dintre șoferii profesioniști acest control este unic doar datorită obligativității și gratuității, fiind plătit în mare de angajator. Din păcate nu exista o cultură a întreținerii stării de sănătate pe modelul prevenției. În aceste condiții eliminarea examinării medicale si psihologice anuale a conducătorilor auto profesioniști ( și așa suprasolicitați de condițiile de trafic) reprezinta o decizie cu impact major pentru participantii la trafic.

In concluzie, propunerea de a mări intervalul dintre examinările psihologice și medicale poate avea impact negative asupra siguranței traficului, iar Asociația Psihologilor din România în calitate de asociație profesională atrage atenția asupra impactului negative a acestor modificări propuse și se poziționează ferm împotriva acestor decizii cu impact major asupra siguranței rutiere.